Constelatiile familiale ne semnaleaza faptul ca un copil este in mod invariabil loial parintilor sai, chiar si atunci cand parintii au fost abuzivi si au facut rau copilului. Este cel mai natural lucru din lume pentru un copil, la orice varsta, sa fie loial celor care i-au dat viata.
Cand suntem criticati si raniti intr-un anume fel de parintii nostri, vom trai in vietile noastre acel lucru pentru care am fost criticati, din loialitate fata de parintii nostri. Daca ni s-a spus ca nu suntem in stare sa facem nimic, atunci asta vom face in una sau mai multe arii ale vietii.
Daca ni se spune ca nu suntem buni la un lucru anume, probabil nu ne vom dezvolta niciodata acea abilitate si nu vom trece peste acel prag, din loialitate fata de parintii nostri. In esenta, din loialitate pentru aceia care ne-au dat viata, vom trai ceea ce ne-au spus ei, direct sau indirect.
Multe din mesajele pe care le primim ca si copii sunt non-verbale, dar ca si copii suntem niste bureti care absorb fiecare credinta, fiecare sentiment si fiecare emotie care este exprimata sau reprimata in sistemul nostru de familie.
Cand provenim dintr-o familie care are multe probleme de sanatate, probabil ca si noi vom avea probleme de sanatate, pentru a simti ca apartinem acelui sistem familial. Daca venim dintr-o familie care are probleme cu banii, atunci si noi ne vom sabota abundenta, pentru a apartine.
Vom pune in aplicare judecatile de valoare si credintele pe care familia noastra ni le-a oferit ca pe o viziune asupra realitatii. Acest lucru este foarte vizibil in constelatiile familiale.
Constelatiile familiale arata insa ca exista un transfer transgenerational al credintelor si al traumelor si ca astfel parintii nostri au concretizat in viata lor ceea ce au primit din familia lor.
A deveni constienti de aceste loialitati distructive este un lucru care ne poate ajuta sa ne eliberam de povara de a trai o realitate care e cu mult mai putin decat ce am putea trai de la nivelul Sinelui nostru.
Dilema cu care ne confruntam atunci cand descoperim aceste scenarii din care actionam in viata noastra este: cum sa le schimbam fara sa simtim ca ne tradam parintii, fratii si stramosii?
Furia impotriva acestor contracte pe care le-am primit nu ne ajuta, pentru ca astfel plasam vina pe cei care sunt si ei fara de vina, pentru ca si ei, la fel ca si noi, au acceptat scenariile de la generatiile de dinaintea lor si asa mai departe.
A ne elibera de aceste scenarii inseamna sa fim capabili sa recunoastem binele care a fost transmis pana la noi, incepand cu insasi Viata.
O fraza interioara de mare ajutor, folosita uneori in constelatiile familiale poate fi: “Draga mama si draga tata, mi-ati dat viata si pentru asta va sunt cu adevarat recunoscator. Acum va primesc in suflet ca pe parintii mei in intregime si voi face ceva bun cu viata pe care mi-ati dat-o. Cu profund respect, va las cu ceea ce este al vostru.”
Un alt aspect al loialitatii este acesta: ceea ce simte un parinte va simti si copilul. Acest adevar urmareste principiul universal conform caruia ceea ce este exclus va fi reprezentat sau inclus intr-un fel.
De aceea, daca mama se simte urata si nu exprima asta, poate ca tu nu numai ca te vei simti urat, dar vei exprima asta intr-un fel exagerat, pentru ca ar fi neloial fata de mama sa te simti atractiv sau frumos. Daca tatal tau, in ciuda faptului ca este inconjurat de oameni, se simte singur, ii poti simti si tu singuratatea intr-un fel exagerat, traind ca un pustnic.
Parintii cred adesea ca isi protejeaza copiii, nespunand nimic despre ce simt cu adevarat, si crezand intr-un fel ca un copil nu va sti ceea ce nu aude in mod explicit. Nu este chiar asa. Ceea ce nu este spus va fi simtit si inteles de copii.
Cand parintele nu isi vindeca propria rana, ea este data mai departe si uneori manifestata de copil intr-o forma exagerata, tocmai pentru a fi vazuta si recunoscuta.
Rana devine exagerata din cauza reprimarii sentimentelor de-a lungul unor intregi generatii, pana cand cineva incepe sa le traiasca pe de-a-ntregul. In acest punct parintele se uita la copil cu confuzie, neintelegand ce problema are copilul.
Insa atunci cand zgariem suprafata mormanului nostru de sentimente ascunse, devine clar ca copilul nostru simte ceea ce noi nu spunem si ceea ce nu am vindecat in noi. Acest lucru devine evident in reprezentarea situatiei din constelatiile familiale.
Lasa un Comentariu