Perspectiva sistemica: cele 5 nevoi organizationale fundamentale

Din perspectiva sistemica, organizatiile sunt puternice si cu adevarat vii atunci cand fiecare din urmatoarele nevoi organizationale sunt indeplinite:

  1. Originea trebuie recunoscuta ca punct de plecare

O organizatie are intotdeauna un inceput. Acest inceput este fundatia pe care se construieste totul, chiar daca apoi sunt adaugate alte fundatii. Originea este conectata cu motivele originare pentru a exista. Sistemele organizationale, spre deosebire de alte sisteme vii, nu sunt focalizate doar pe supravietuire.

Organizatiile si partile lor (departamente si divizii) castiga vitalitate oferind recunoastere motivului lor fundamental pentru care exista, din perspectiva sistemica.

Aceasta origine, in contextul ei specific,  face ca organizatia sa fie cine este acum. De aceea este important ca, intr-un anumit fel, sa existe intotdeauna recunoastere intr-o organizatie pentru modul cum a inceput totul si pentru cei care au inceput: fondatorii.

Care a fost motivul care a stat la baza sistemului? Ce intentie sau dorinta se afla dincolo de decizie? Ce nevoie sau necesitate a fost indeplinita prin crearea acestei organizatii? Ce valori au exprimat creatorii? Cui ofera organizatia produse si servicii? Iata cateva intrebari pe care ni le putem adresa din perspectiva sistemica.

Explorarea legata de originea organizatiei te conduce la radacini. Prin intoarcerea la radacini si prin a vedea valoarea de la inceputul organizatiei, chiar si atunci cand stii ca organizatia si-a schimbat directia, acest lucru hraneste si adauga vitalitate organizatiei in prezent. Datorita acestei origini, sistemul exista acum.

  1. A da recunoastere istoriei sta la baza prezentului

A doua nevoie fundamentala este aceea ca istoria organizatiei sa fie acceptata ca fiind o parte reala din organizatie. Asta inseamna ca nimic din ce s-a intamplat in timpul vietii organizatiei nu poate fi ignorat, ascuns sau minimalizat.

Ce s-a intamplat pe masura ce organizatia s-a dezvoltat? Exista rani in sufletul organizatiei, generate de faptul ca oameni, departamente sau chiar produse au disparut fara ca cei care au contribuit sa fie recunoscuti? A ramas organizatia fidela valorilor sale originare? Ce a pierdut pe drum si ce a adaugat? Castigurile corespund intentiei si valorilor originare sau nu se potrivesc sistemului?

Orice s-a intamplat, s-a intamplat si nu poate fi exclus, determinand ca, din perspectiva sistemica, acea organizatie sa fie ce este acum.

  1. Tot ceea ce apartine are dreptul sa fie o parte din organizatie

A treia nevoie de baza este ca faptul ca tot ceea ce face parte din organizatie are dreptul sa fie vizibil si luat in considerare. Toate partile care fac din organizatie un intreg trebuie private ca atare.

Poate ca este atat de important pentru ca elementele individuale apartin unor subsisteme diferite in acelasi timp. Cand una din parti nu este vazuta, coeziunea si stabilitatea interna a sistemului este diminuata.

Privim la toate elementele care apartin sistemului in acest moment? Exista elemente, valori, oameni, functii sau departamente care sunt ignorate chiar daca apartin sistemului? De exemplu, angajatii cu concediu medical pe termen lung inca apartin? Sau trainerii? Sau departamentul care nu va mai exista peste un an de zile? Sau noul departament, care are doar un staff minimal in acest moment, apartine organizatiei? Toate elementele organizatiei au primit recunoasterea si locul pe care il merita?

  1. In ordinea intregului, fiecare parte are locul ei

Organizatiile nu sunt doar ansambluri de elemente separate, aflate intr-o ordine aleatorie. Totul trebuie sa aiba locul sau iar aceasta este nevoia fundamentala a fiecarei organizatii, din perspectiva sistemica.

Care este calitatea si natura coeziunii interne intre functii, echipe si produse? Toate elementele au un loc care le permite sa contribuie la intregul sistem? Locul fiecaruia este clar? Exista elemente lipsa? Anumite locuri au mai mult decat un ocupant? Cineva ocupa prea mult sau prea putin spatiu? Fiecare se afla la locul sau? Putem sa spunem “La revedere” lucrurilor la care trebuie sa renuntam?

  1. Exista un echilibru intre a da si a primi

Atunci cand exista echilibru intre a da si a primi, intre diferitele departamente dintr-o organizatie si intre organizatie si lumea din afara, organizatia este solida si flexibila.

Exista un echilibru intre ceea ce echipele si departamentele iau de la organizatie si ofera organizatiei? Cum functioneaza schimbul dintre clienti si organizatie? Cum este tratata lipsa de echilibru? Oamenii din sistem se imbolnavesc, fac munca de proasta calitate sau renunta la slujba? Comit fraude? Ofera prea mult? Sau simt nevoia imperioasa sa primeasca inapoi, pentru a restabili echilibrul?

Contrar expresiei uzuale “a da si a primi”, e nevoie sa inversam ordinea. Viata incepe cu a primi si numai dupa ce primim putem incepe sa oferim. Accepti o slujba, o functie; organizatia te accepta. Apoi incepe schimbul dintre a da si a primi.

Pentru a rezuma: organizatia este mai puternica si mai vitala atunci cand aceste cinci nevoi organizationale fundamentale sunt indeplinite complet. Doar atunci coeziunea si schimbul sunt posibile. A ignora una sau mai multe din aceste nevoi diminueaza energia si flexibilitatea organizatiei si astfel devine din ce in ce mai greu sa privim in fata circumstantele care evolueaza si noile provocari.

Apoi incepe auto-reglarea si sistemul isi ofera ceea ce are nevoie, acest proces provocand uneori aparitia unor simptome organizationale bazate pe neindeplinirea principalelor nevoi organizationale. Identificarea cauzelor din spatele simptomelor constituie baza abordarii sistemice.

Lasa un Comentariu